Chemări

- Să vii în zori când soarele răsare,
Să ne scăldăm în raze blânde şi călduţe,
Când boabele de rouă-mprăştie răcoare
Şi bolta-şi stinge-ncet şiragul de steluţe.

- Să vii pe la nămiezi pe arşiţă de soare,
Nu-ţi fie teamă că razele-s aşa fierbinţi,
Stârni-va vântul adierile-i uşoare
Şi lin ne-om undui pe-aripile-i cuminţi.

- Să vii la asfinţit când soarele apune
Şi ziua pleacă-ncet trăgând zăvor portiţei,
Rămânem doar noi doi, intrăm în altă lume,
Săruturi dulci ne-om da şi mângâieri cosiţei.

Să vii în miez de noapte, pe lună de cleştar,
Văpăile din ochi să-nfrângă taina nopţii,
Să nu lăsăm iubirea să treacă în zadar,
Să ne rugăm de fericire-n calea sorţii.

poezie de Nicolae Matei din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!