Primăvara
Rochii albe, de mătase
timpul peste lume coase,
firul verde-n ac îndeasă
după iarna nemiloasă.
O fecioară despletită,
fragedă, neprihănită,
duce-n poală viorele,
ghiocei și brebenele.
Sub piciorul ei fierbinte
se topește-al iernii dinte.
poezie de Ana Podaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!