Aproape de amurg
mă îngrept spre amurguri ce devin aurore
nu am lacrimi de risipit pentru pustiu
clarități irezistibile curg multicolore
din universul pur al soarelui candriu.
e multă fantezie și elan în lume
obsesive viziuni vânează fericirea
toți avem o soartă toți avem un nume
fluiditități trasparente limpezesc iubirea.
natura absolută este de seve plină
ample extazuri răsar din rădăcini
mă îmbăt cu miresme precum o albină
sorb polenul dragostei din cupe de crini.
înrădăcinată în raiul ce m-alină
sunt floare vorbitoare încolțită de spini.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
