N-am avere

Ce cauţi tu de mă subjugi
Să mă aduci tu la tăcere
Si sufletul în două-mi zmulgi
Iubire sunt săracă n-am avere

Averea mea un dor închis în taine
Să stau cu inima de vorbă
Să mă cunosc întâi pe mine
Apoi să-ţi cad eu ţie roabă

Si fără voie iubire te iubesc
Te întâlnesc în fiecare gând
Si sufletul întreg ţi-l dăruiesc
Iar dimineţile mă prind plângând

Când pe furis la mine ai intrat
Inima bătea in piep nebună
Simţeam că vii si usa am crăpat
Era o noapte senină si cu Lună

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!