Crezi că putem spune acum
cu inime deplin împănate: acesta
este rodul pântecului nostru?
și eu
am lustruit la o proeminență măreață-n ultimele nouă
luni, de plăcere, petrecute într-o paternitate
și ce
va tot am învățat despre sarcina fulgilor
în creșterea stratului infantil de zăpadă -
la ce
atât de murdară? - din scutece:
nu întreba cine-i mama
și ea
are aceleași îndoieli strivitoare
are aceleași clipiri - repetate!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
