Roada oamenilor...

Aş pleca, Doamne, în lume
Să bat piepturile-amare,
Să sparg ne'ncetat la Doruri
Roada sufletelor bune.

Aş da nemilos în ele,
Să se spargă-n frimituri,
Să se piardă ca şi iarba
Sub omătul Domnului.

Aş pleca în Toamna asta
Să culeg Doruri cu sacul,
Grele şi necoapte bine
Asemeni gutuilor.

Ce zici, Doamne, mă ajuţi?
Hai să rupem roada asta
Din moi suflete fierbinţi!
Ce zici, Doamne, mă ajuţi?

Să luăm fiecare Dor
Cum culegi poama din pom
Şi-apoi în loc de gutui necoapte
Punem Doruri la ferestre. Ce zici, vrei?

... Roada oamenilor buni - doruri grele,
plâns şi-amar!

poezie de Adelina Cojocaru (5 octombrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!