Apus
Undeva, spre seară,
Cerul s-a-nroșit,
Parcă se-nfioară
Un îndrăgostit.
Un artist ciudat
Blând sau mai grăbit,
Pare c-a pictat
Cerul vălurit.
Însă, neatent,
Dintr-o călimară,
Roșul decadent
L-a vărsat pe seară!
Ori a rupt din soare
Focul ce mocnește
Și punând culoare
Îl îngîlbenește!
Roșu purpuriu
Sau îngălbenit
Cerul ăsta viu,
A înmărmurit!
Ce tablou feeric
Trecere-asta fină:
Zi spre întuneric,
Noapte în lumină...
poezie de Florentina Mitrică (23 septembrie 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!
Vezi și următoarele:
- poezii despre roșu
- poezii despre întuneric
- poezii despre seară
- poezii despre pictură
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre galben
- poezii despre foc
- Ne poți propune o poezie de dragoste?