Nimicul se caută întotdeauna de nemărginire

precum fasolea lui jack de minune
iar noi o ducem din greşeală în greşeală
spre victoria finală
toate acestea în ritm de gugustiuci castraţi
pentru discursuri înalte
cât o cădere de lacrimă în praf
mulţimilor adunate de clopoţelul scuturat
ca la o festivitate a sughiţului mut
înainte de o încolonare abruptă
spre pupatul dosului suprem

oricum lumea aşa cum o ştim va dispărea subit
înghiţită de prea mult nimic autentic
aşa e când îţi scapă plugul din brazdă
din prea multele bătături făcute de la aplauze
îndelungi cu scadări şi ceva lozinci de lemn
ca şi cum ar mai conta cine pune moţul
pe o piramidă condamnată la fleşcăiala absolută

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!