Lanț de comoditate
Sclavul își urlă neputința
De a trăi vieții-n curaj sentința!
Saprofitându-și-n zale ființa
Prea mulțumit când îmbracă zdreanța..
Vociferând zoile aruncate
Ce nu le găsește-n libertate!
Printre fiare-n junglă-n demnitate
Ce-l sperie-n lanț de comoditate...
Făcându-l să creadă că viața
e aceea când lingi mereu clanța
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre sclavie, poezii despre mulțumire, poezii despre libertate sau poezii despre curaj
