Scorbură de pleoapă

Vârtejul florilor de tei
Rătăcit, zărilor de zei
Răsfiră şoaptă de polen
Căzută duioasă în refren

Pe florile de iasomie
În ploile de iubire
Se scurg pe ochiul, opac...
În slăvile aduse-n frac

Şi se macină în scrum
Absorbit-n vortex vamp
Al timpului scrumieră.
Unde în ţigara, răsucită..

Din frunza de sub coastă
Rămasă şi uscată..
Arde în fiecare clipă
In scorbura de pleoapă

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!