Focul Evei

Trec prin fumul de ţigară
Cu privirile... lulea,
mai mijite, mai în doară,
dar sunt, fix, la masa ta.

Mai coboară pe sub masă,
se rotesc, aiurea,-n fum,
te învăluie... Frumoasă!
... iar ţigara mea e scrum.

Mă ating degrab' la coaste...
Parcă una... n-aş avea!
Gânduri pline de contraste
îmi şoptesc: e coasta ta.

Mă ridic, mi-adun curajul,
dar mă simt ca un boboc
pregătindu-mi, grav, tirajul
de cuvinte: "Ai un foc?"

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!