Lup de mare

Ştii că ai puţin umor...
Tot privindu-mă de zor
Eu fiind o visătoare
Si tu incă lup de mare

Si aşa intr-o grădină
Lângă-o floare de sulfină
Mi-ai şoptit că mă iubeşti
Ca pe-o zână din poveşti

Fac ochi mari si zâmbet larg
Tu incerci să treci un prag
Râde luna-n candelabru
-Nu-l crede.... caută altu

Dar eu tac privesc in jur
N-o sa caut... clipă fur
El vorbeşte, eu ascult
Timpul meu e la trecut

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!