Cântec fără cheie

Cheia aceea
care încuia şi descuia sufletele
s-a pierdut
cine ştie în ce adâncuri
se află acum
zăngănind
la gâtul vreunui cal de mare.

păsările de pradă
poate că au luat-o
în ghearele lor ascuţite
şi au dus-o mai sus
peste nori
aproape de poarta raiului
ori
într-un moment de neatenţie
a căzut
prin crăpătura duşumelei
din camera mea
şi a descuiat dedesubtul casei
toate broaştele uşilor
ce dau spre răsărit.

un lucru însă este sigur
cheia aceea
acum
e de negăsit.