Viața rămasă pe genunchi
dacă există o țară unde
nu locuiește nimeni
arătați-mi-o
dincolo de întoarcerea zilei
există doar o cărare ce duce
înspre margini
nu-mi iau cu mine nimic
pe urmele mele
nu o să calce niciun păcătos
mi-am făcut controlul medical
m-am întors cu susul în jos
și invers
doar cerul căzut pe genunchi
plângea printre sughițuri
dar cu azi
nu-mi voi extrăda gândul
o să-l rog pe Dumnezeu
să aprindă ultima lumânare
că fiecare strigăt se pierde în ecou
poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.