Capăt de-ncercare
Când tămâia suflă-n lumânare
Egoul gol te poartă în spinare.
Materia atinge fâșia de sfințenii,
Judecată în apus de denii.
Umerii timpului putrezesc în ușa
Unde-i zdrențuită de uitări cenușa.
În valurile visatelor iubiri
Se sufocă gâtul luminilor subțiri.
Nu-i nici o știință să sufli-n lumânare
Când tămâia arde în capăt de-ncercare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi poezii despre știință, poezii despre timp, poezii despre lumânări, poezii despre lumină, poezii despre iubire, poezii despre cenușă sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
