În patul de ger

Mai întâi moartea şi-a rujat coasa
cu o inimă stătută
apoi a dansat o stea neştiutoare
prin lanul de picioare
o bătută...
Eu dorm în patul ei
cu secunda la cap
cu peretele la margine
şi în oglindă
cu o altă oglindă sap.
Mă trec fiorii
ascunşi în scânduri
în grădină bujorii
îmi miros din gânduri.
Se usucă foşnetul
se usucă vântul
se usucă
oamenii
ce ne ţin rândul!
Trec morţii pe cer
şi lasă pământul în spate
eu dorm în patul de ger
şi de cruci transpirate.

poezie de Alin Gheorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!