Virusul ignoranței
Smarald și jad...
Lumini strălucind dincolo
De lumea în care
Întunericul doarme închis
Ca o pasăre călătoare.
Virusul ignoranței
A scrijelit pe copaci
Lacrima suferinței.
Am învelit primăvara
În scutecul sufletului
Franjurat de vânturi și ploi.
M-au biciut furtuni și vulcani,
Mi-au aruncat lavă-n privire,
Dar eu, primăvară, am rămas lângă tine.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre primăvară
- poezii despre întuneric
- poezii despre vânt
- poezii despre vulcani
- poezii despre suflet
- poezii despre suferință
- poezii despre somn
- poezii despre păsări
- poezii despre ploaie
