Moartea parea
ca mi-a luat urma
ca-mi urmareste
chipul si faptura
si mana- mi ridicata
si fruntea mea ridata
noaptea se-asternea
peste pietrele mari
in jur stapanea linistea
eram atent
si am stiut
ca eu sunt Moartea.
poezie de Alin Micu
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre noapte sau poezii despre moarte
Contact | Termeni de utilizare | Cookies | Pentru alte site-uri
Citatepedia este un proiect cultural cu acces gratuit. Materialele de pe acest site fie au fost puse la dispoziție de autorii lor sau de reprezentanți ai acestora, fie nu sunt protejate de drepturi de autor (pentru că au caracter de citate sau au drepturi de autor expirate), fie sunt puse în circulație pentru a promova creații și artiști. Orice chestiune de natură legală se rezolvă pe cale amiabilă.