Zidesc realitatea mea virtuală
Vântul mișcă frunzele
și micile ramuri,
pictând pe cerul albastru
multicolore dansuri
în nuanțe de verde
stropit cu cristale de soare...
Și totuși, nimic nu există...
iar eu continui a inventa
lumina și culorile!
Zidesc
realitatea mea virtuală!
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre vânt
- poezii despre verde
- poezii despre realitate
- poezii despre inventatori
- poezii despre frunze
- poezii despre existență
- poezii despre dans
- poezii despre culori
