Sonet reflex
Frumusețe astrală, nemuritoare
Prinvindu-te-n oglindă, chipul pare...
Dorindu-ți tentacule, adorare.
Și clipa trece, clipa vine sură
Descântată-n al tău miraj de miră..
Ivind lutului câte o firidă.
Blegindu-ți curbele de Cleopatră
Fugărind gladiatori de fațadă.
Asteptând un amant de iederă
Să te otrăvească iar la oglindă..
Să te-mpietrești-ncet în marmură
De amintiri-n lumină lividă...
Cântându-ți-n cărbunie scorbură
Recea igrasie-n văduvă baladă
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
