Tăceri vorbind
Azi au vorbit tăcerile din noi,
Spunând în locul nostru despre mare,
Cuvintele moșind în lume ploi
Pe suflete, simțind cum setea doare...
Hrănisem clipa, să ne dea mai mult
Răgaz speranței, dorului șoptit,
Să alinăm al inimii tumult
Din simfonia ce ne-a amețit
Și am dansat în doi povestea vieții
În pași de vals plutind, timp învelind,
Stăpâni pe noapte, vasali dimineții,
Privindu-ne în ochi, tăceri vorbind.
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
