Poet

Mă scutur de şabloane
şi pun mâna să scriu
ce-mi trece prin locaşul
unde alţii au idei,
iar eu - soluţii
şi idealuri creţe.
Cuvântul e litera cu literă
ce îl frământ în gând
şi-mi iese versul crud...
din suferinţe nedospite,
cu sânge rece.
Tiparul nu mă vrea
fără arvună...
S-a şmecherit zeţarul
împăturind dolarul.
Pe foi igienice
şi tot o să apar!
Stihul şi banul
se iau febril de gât...
Se zice că post-mortem
Te văd criticii mai bun,
Iar după ce-ai dat ortul,
Te poţi citi-n volum!

poezie de Daniel Teompa
Adăugat de Tudor Alin
Comentează! | Votează! | Copiază!