Sonet în pas dansant

Pe mal de Mureş tremurau arinii
Şi plopii fremătau în vânt tăios,
Păşeai spre mine cu zâmbetul sfios
Să dăm ocol în pas dansant grădinii.

Ca hăituiţi de-un anotimp pluvios
În stoluri negre s-ascundeau lăstunii,
Noi, aşteptam lumina rece-a lunii
Să ne-nsoţească-n dansul misterios.

E mult de-atunci, s-au îngropat şi anii,
Dar uneori mi se dezgroapă-n vise,
Părinţii noştri au plecat sărmanii,
Iar porţile ogrăzii stau închise.