Să nu-ţi uiţi legământul!

Să nu-ţi uiţi legământul, să nu ţi-l uiţi, îţi spun
că-ai să-l regreţi odată plângând ca un nebun
şi-ai să străbaţi pustiuri topindu-ţi ochii goi;
dar dragostea zdrobită în veci n-o-nvii 'napoi.
Să nu-ţi uiţi datoria spre Sfântul Dumnezeu,
că nu-i o altă vină s-o ispăşeşti mai greu
şi-ai să boceşti odată cu sufletul arzând;
dar vremea ta trecută n-o mai întorci nicicând.

Să nu-ţi uiţi aşteptarea acelor ce te plâng,
că ai s-o simţi ca jarul arzându-ţi sânul stâng
şi-ai ocoli pământul să poţi afla pe-acel
ce ţi-ar ierta păcatul, să poţi să scapi de el.

Să nu uiţi niciodată ce-i unic şi divin,
căci toată viaţa-n urmă ţi-o vei 'neca-n venin,
dorindu-ţi orice moarte, pe zi de mii de ori —
nici suportându-ţi viaţa, şi nici putând să mori.

... Ci ţine-ţi legământul şi dragostea frumos;
aşa să mergi cu ele în faţa lui Hristos.
Când mulţi se duc în Iadul amarelor mustrări,
tu 'nalţă-ţi legământul spre veşnice cântări.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!