Trenă de perle şi mărgăritare

Eşti Luna de pe cer,
Cu mătăsoasa-ţi, strălucitoare, mantie divină
Speranţă dai cetelor de îngeri
Iar nouă ne dai raze de lumină.

Trenă de perle şi mărgăritare
Brodată-i cu iubire, presărăm în calea ta
De trandafir petale
Şi flori albastre de nu-mă-uita.

Un martor ţi-e întreaga adunare
Ce poate fi în lume mai plăcut
Decât această, plină de splendoare,
Zi, care, reprezint-un început?

Veţi fi voi doi, de-acum, decât un suflet
Întâmpinat, pe tronul veşniciei
Cu bucurii şi trâmbiţe de îngeri
Acolo toţi, cei buni vom fi cândva
Credinţa noastră dacă va dura.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!