Veghe

Mă lasă rece clipa ce te doare.
Să nu crezi că nu-mi pasă.
Dar, uite-mă!
Nu sunt o rază
de soare.

Pesemne că ai înţeles greşit
amăgitoarea mea voinţă
să te scot,
din timp în timp, lumină
prin mugurii chirciţi
sub promoroacă groasă.

De vrei un sprijin,
pot să te îndrept.
Privirea mea tăcută,
uneori adâncă
să-ţi fie reazem, călăuză,
muză.

Iar de te-oi poticni
sau de oi vrea să ştii
să-ntorci un semn de întrebare
spre geana mea,
îţi voi clipi
a sfat.

Hai, ce faci?
N-ai plecat?

poezie de Andrei Horia Gheorghiu
Adăugat de Alexandra Spanu
Comentează! | Votează! | Copiază!