Istoria lui Samson
Cât șapte elefanți era de tare,
Și-avea credință tare, la nevoie,
Dar nu avea iubire și-nfrânare
Era mânat de pofte, de-a lui voie.
Îi împlinea îndată, Dumnezeu,
Dorința și oricare rugăciune.
L-a păsuit în harul Lui, mereu,
Minune i-a făcut după minune.
Sărmanul orb! El a pierit când zeii
S-au prăbușit la ruga lui de om.
Ultima-i poftă i-a fost, însă, dreaptă.
Eu sper să-l văd în rai și pe Samson.
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
