Brațele-mi de catifea

Tu dormi atât de liniștit
În brațele-mi de catifea
Pielea ta și-a mea se-mbrățișau
Când tu erai un om iubit frumos
Acum suntem acele flori
Ce se pot pune-n geam
Și pietrele ne cheamă-n ultima privire
Ne cheamă când tu nu vei sta
E iarnă-n inimile noastre și noi vom fi iubiții tăi
E iarna unui artist ce strigă când tu ești indiferent și vrei
Să schimbi fotografia noastră cu a unui cerșetor
Tu primul nostru vis... ce vei fi oare?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook