* * *
Am să-nchid mincinosul Facebook
Pentru că am rămas tot singur cuc
Toți prietenii mei din virtual
Nu fac cât unul singur, dar real!
Când primeam flori de plastic, mai știți? Ne supăram;
Primim azi doar poze și ne entuziasmăm,
Cu toții, suntem doar o tristă gașcă de postaci,
Cu mii de prieteni, dar de prietenie săraci!
În virtual mă simt de parc-aș fi paralizat
Pot să scriu, să vorbesc... atât! Da-n rest stau nemișcat;
Și n-aș vrea să-mi pierd viața mea reală
C-o jalnică iubire virtuală!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
