* * *
eu nu înțeleg multe lucruri
ce par a fi simple și nu sunt
cum ar fi de exemplu
scânteia de început
nașterea moartea această
trecere aproape brutală
prin zeci de anotimpuri incerte
din coapsa evei sâsâitul șarpelui
raiuri promise abandonate
îmi fac semnul crucii pe buze
accept desprinderi masive
din calota polară pentru că simt
cu instinctul acela primar
tragedia supraviețuirii
încă o dată îmi fac semnul crucii
pe frunte în dreptul inimii
și tot nu înțeleg de ce mi-au fost dați
ochii aceste fântâni larg deschise
înspre centrul pământului
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
