Lumina
e seară, e târziu
e tăcere, lugubră tăcere
umbra se strânge în jur
cu fiecare clipă ce piere
adun ore, triste ore, în amurg efemer
durerea în mine, o tristă haină
lumina arde în lacrimi, se duce
pe malul apei o cruce
pe margini de drum, o albă floare
mă aplec, o culeg
o pun pe cruce
lumină albă a înflorit în suflet
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre tristețe
- poezii despre flori
- poezii despre vestimentație
- poezii despre tăcere
- poezii despre suflet
- poezii despre seară
- poezii despre durere
- poezii despre crucificare
