Visul ucis

nu vreau să știu
de ziua care nu a fost
decât o filă roasă în calendar
atât de efemeră e privirea și lungă durerea
tu scrii în cărți despre iubire
eu am trăit odată, femeie, o ultimă iubire
cum tremurai în parcul acela de castani, la margine de ani
la sânul meu te cuibăreai
a fost odată un sărut, neterminat, neînceput
și totul s-a sfârșit, demult
offf, ce frumos a fost...
noaptea e beteagă și stele nu mai strălucesc
roiesc plângând în zborul lor ceresc
eu căutam o fată minunată
în zori când m-am trezit
buzele reci, privirea mută
doar tăcerea cădea pe trupul gol
pe sâni a adormit un vis
frumoasa mea cu ochii triști
trezește-te, nu vreau să pleci
eu te așteptam în univers
tu ai plecat în lumea ta
lăsând în urma pașilor pierduți
doar lacrima și dorul

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook