Înnoptare

m-aş cuibări în osul timpului
durerea îngenuncherilor aş asculta
înspre o altă lumină târându-mă
mi-aş lăsa numele scobit până la sânge
leagăn l-aş face fiilor pe nopţile mele
în somnul lor ar trăi flămânde patimi

secătuită mi-aş îngropa urmele
în carnea bătrână a pământului
aş răsări într-un miez de nufăr
mlaştinile pântec mi-ar fi încă o zi

mi-aş aprinde înserarea la căpătâi
îndurând naşterea ca pe o moarte
n-aş mai închide ochii la marginea căinţei
osul timpului mi-ar fi deja mormânt