Magnolia

Şi dacă plouă ochii tăi rămân senini pentru mine
Şi dacă e furtună, tu îmi zâmbeşti, îmi alungi singurătatea
Să pot zbura spre zările înalte, să fac ca viaţa să devină o floare
Ce dimineaţa! Ţi-o dăruiesc odată cu inima mea
Dacă n-ar fi depărtarea, n-ar exista strângerea în braţe
Nici poezia n-ar exista fără iubire
Suntem aşa de aproape unul de celălalt
Privim seara stelele ce răsar şi dimineaţa luceafărul în care credem cu tărie nu va apune
Tu ai părul prins într-un coc ca o magnolie
Când te strâng în braţe, mi te dăruieşti
Mă joc cu sânii tăi, şi-ţi desfac mugurii
Ca un foc mi se aprinde inima şi mi se pune la loc, făcându-mă fericit.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!