Cimitirul cuvintelor
acolo unde pe măsură ce îmbătrânim
nefericirea ne înțeapă tot mai des în piepturi
acolo, între cearcănele sufletului
sub sârmoasa iarbă a regretelor
zac toate cuvintele pe care nu am avut curajul să ni le rostim
ca niște copii morți la naștere
-
amintirea lor ne suprimă înălțarea
amintirea țipătului lor ne asurzește
orice gând, orice vocație, orice destin
acolo, fix în locul acela
singurătatea își înfige adesea cârligul în noi
balansându-ne viețile deasupra unei mări de acidă incertitudine
folosindu-ne visele spulberate
pe post de scripete
acolo totul este o rumoare
despre ceea ce am fi putut
să devenim
poezie de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.