Caii nebuni,
șapte să fie,
strânge-i în chingi,
pune-le frâie!
Aleargă mereu,
mereu,
spre abis.
Mângâiere nu e,
acolo nu-i Vis.
Și luna-copilă,
în noaptea de vară,
și stelele-n cer,
luceafăr de seară,
la caii ce-aleargă
privi-vor de sus,
pe culme de deal,
către-un veșnic apus
poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Contact | Termeni de utilizare | Cookies | Pentru alte site-uri
Citatepedia este un proiect cultural cu acces gratuit. Materialele de pe acest site fie au fost puse la dispoziție de autorii lor sau de reprezentanți ai acestora, fie nu sunt protejate de drepturi de autor (pentru că au caracter de citate sau au drepturi de autor expirate), fie sunt puse în circulație pentru a promova creații și artiști. Orice chestiune de natură legală se rezolvă pe cale amiabilă.