Gânduri (I)

O lebădă singuratică-şi ia zborul din mare –
Decinderea-n bălţi nu-i scade prestigiul.
Cuibărind în plopii argintii,
Ea pândeşte, iscodeşte perechile de păsărele colorate:
"Nu vă este frică de pietrele praştiilor,
Aşa cum staţi acolo, odihnindu-vă pe crengilor copacilor?
Veşmintele mândre invită degete ucigaşe;
Cei care se-avântă-n înălţimi sunt asemenea zeilor.
Vânătorii de păsări mă urmăresc zadarnic,
Casa mea este nemărginitul cer albastru.

poezie de Zhang Jiuling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!