Dansand pe gheata

căram nămeţi de aripi congelate
sloiuri de lacrimi
soarele-zâmbet săpa
într-o bătaie de inimă
fără revelaţii...
visele ascultau
cu inima uşor întredeschisă
...
număram
în neştire coaste
cuvinte dezgolite
aici... câte una mai puţin
acolo... una în plus
cine te va ascunde?
vom trage afară lanţul iluziilor
tăcerea se va rupe-ntr-o
lacrimă de sticla
...
vei veni şi tu
cap de piatră sădit
pe coapsa întinsă
de aşteptări
sâvârşind
o naştere prematură
...

poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!