RUGA!

Natura Sfanta privegheaza si inobileaza,
De dragul omului, intelepciunii,
Tarana vie fir cu fir,
Inobileaz-o, dai iubirea,
S-o poarte in sange, s-o poarte in fire,
Si da-i puterea s-o cunoasca,
Sa n-o zdobeasca-n nesintire.
Fara iubire e-ntuneric,
E searbat sufletul, e rece,
E crud, nesimtitor, e gol,
Nu-l seamana 1n trup de om.
Natura tu vegheaza, e pacat,
Pacat sa dai taranii ochi
Si harul sa-i deschida nu!

poezie de Besliu Elena-1977
Adăugat de Petrescuglaus23
Comentează! | Votează! | Copiază!