Trezvie
Și teamӑ nu mi-ar fi sӑ pӑșesc pe podelele
Ce sprijinӑ sunete hodorogite,
De voi auzi de dincolo cum sunӑ stelele
Înșirate la cӑpӑstrul unor nopți preaiubite.
Și teamӑ nu mi-ar fi sӑ privesc lângӑ mine,
Nu am fricӑ de vești, îmi este albӑ hârtia,
Voi privi în trecut și la ziua ce vine
Cum rӑsare din noapte liniștitӑ lumina.
Și teamӑ nu mi-ar fi sӑ strig, sӑ te strig
În cӑutӑtorii de perle ecoul mi-e lung,
O sӑ respir, o sӑ respir fierbinte prin frig
Renӑscutӑ sӑ fiu când la tine ajung.
poezie de Ioana Haitchi (5 ianuarie 2017)
Adăugat de Ioana Haitchi

Comentează! | Votează! | Copiază!