Îndoială
Sufletul meu trăiește-n casa trupului meu,
Iar tu le ai pe ambele, și casa, și sufletul
Dar uneori sufletul nu-mi mai aparține:
Un aventurier fermecător, veșnic nesătul,
O stafie zbuciumată, nerăbdătoare;
Cum aș putea ști unde-l va duce valul, vântul?
Sunt sigură că trupu-mi îți va fi veșnic credincios,
Dar dacă sufletul nu-și va ține legământul?
poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet sau poezii despre fantome
