Îndoială

Sufletul meu trăiește-n casa trupului meu,
Iar tu le ai pe ambele, și casa, și sufletul –
Dar uneori sufletul nu-mi mai aparține:
Un aventurier fermecător, veșnic nesătul,

O stafie zbuciumată, nerăbdătoare;
Cum aș putea ști unde-l va duce valul, vântul?
Sunt sigură că trupu-mi îți va fi veșnic credincios,
Dar dacă sufletul nu-și va ține legământul?

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la En.Citatepedia.ro. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook