Monolog la balul conservatorilor

Vom face deci ce nu s-a putut face,
Vom pune cu putere pe tapet,
Un nou concurs, un nou război de pace,
Concursul "cine merge mai încet".

Se vor alinea toţi concurenţii
Şi vor pleca la pocnet de pistol,
Un fel de contrafugă a absenţii
Un plin care va mirosi a gol.

Cine aleargă cel mai iute, pierde,
Cine câştigă cursa, nu-i bărbat
Încet se fuge, moi mişcări încete,
Dar, trebuieşte totuşi, alergat.

Porniţi!
Daţi rar şi silnic cu-n nepermis avânt
Fiecare stimaţi pe cei ce parcă nu-s, când sunt,
Modeştii, nedotaţii şi tembelii,
Infirmii sumbri intră în concurs
Cu şanse mari, căci ei au şi parcurs
Toate traseele încetineli.

Campionatul mondial de haos
A şi-nceput cu-acest concurs de raci
Vom trece din repaos în repaos
Din ce în ce mai trişti şi mai săraci.

Dilemă amuzantă, nerozie,
De râs este problema cea mai grea,
Acest concurs aşa a fost să fie,
Nici să se meargă, nici să nu se stea.

Fii păzitoarea luptei noastre-n noapte,
Tu care încă somnul ne înveţi,
Ce om normal ar mai putea să rabde,
Să fie primul dintre cei înceţi.

S-alergi tu cel mai lent dintre toţi lenţii,
Să nu fi zero, dar să mergi spere el.
Să se alinieze concurenţii competitiv,
Cu spatele la ţel.

Deşertăciune a deşertăciunii,
Noi punem cu plăcere pe tapet,
Acest coşmar al ritmurilor lumii,
Concursul "cine merge mai încet".

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Corina Stoican
Comentează! | Votează! | Copiază!