Când aveam treizeci de ani, credeam că n-am trăit. Nu bănuiam atunci că e imposibil să nu trăiești. Comiteam eroarea să cred că lectura și meditația aparțin ...
Când aveam treizeci de ani, credeam că n-am trăit. Nu bănuiam atunci că e imposibil să nu trăiești. Comiteam eroarea să cred că lectura și meditația aparțin mai puțin vieții decât alte ocupații ale omului. Astăzi, cred că meditația, studiul, pedagogia, lenea, somnul și visul, sunt tot atât de reale și tot atât de ireale ca viața oamenilor ce duc o viață "activă". Totul este real. Totul e viu.
citat clasic din Jorge Luis Borges
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!
