Durerea ta...

Durerea ta mă doare şi pe mine,
Eşti steaua ce îmi luminează zarea,
Eşti sângele în pulberi de rubine,
Eşti valul ce mângâie marea.

Durerea ta îngenunchează visul,
Crezul că˗ntr˗o lacrimă sunt două
Inimi care netezesc abisul
Unei primăveri sub cer de rouă.

Durerea ta mă˗ngână în tăcere,
Trec îngeri printre noi şi sunt uimiţi
Văzând cum zac în veşnică˗ntristare
Fiul iubit şi ambii lui părinţi.

Durerea ta˗i coloana vertebrală
Zdruncinată˗adânc în împlinire,
Când remuşcarea este cerebrală
Speranţele visează eterna ostoire.

Durerea ta mă doare şi pe mine
Îţi spun deschis şi nu greşescː
Îndreaptă˗te rapid, fii sănătos şi bine,
La braţul tău vreau să mai dăinuiesc!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!