Adam: Maestre! Vorbesc cât se poate de sincer! De vreți să vă salvați, lepădați-vă de aceste versuri! Chiar dacă vă e greu... Ardeți-le... Poetul: Dar ele a...
Adam: Maestre! Vorbesc cât se poate de sincer! De vreți să vă salvați, lepădați-vă de aceste versuri! Chiar dacă vă e greu... Ardeți-le...
Poetul: Dar ele ard mereu. Sunt numai flacără. Un rug aprins!
Adam (speriat): Rugul acesta trebuie grabnic stins...
Poetul: Nu pot să-l sting... "Sunt doar o biată urnă cu zgurile durerii"...
Adam: Iertați-mă! Aveți un suflet prea mare pentru vremurile acestea mărunte... (Speriat). Ce să fac? Ultimele resturi ale conștinței mă îndeamnă să vă ajut... iertați-mă...
Poetul: Vino lângă mine, străine! Ce dacă ești călău?... Vino și vei primi iertarea mea! "Hai, vino cum te afli, în haina ta de crime"... Iertat să fii!
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.