Demult
Ciudat, eu tot mai sunt.
Durerea de ieri,
e astăzi cânt.
De ne-nțeles eu tot mai sunt!
Cu ciuturile viselor sparte,
citesc în trecut
ca in carte.
Dar și azi după ani lumină
și-ntunric,
deasupra nisipurilor mele
uscate,
rotește mereu lumina
stelei cântate.
poezie de Ruxandra Dan din Fărâme
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre trecut
- poezii despre muzică
- poezii despre visare
- poezii despre stele
- poezii despre prezent
- poezii despre nisip
- poezii despre lectură
- poezii despre durere