Buzele rostesc într-un târziu
Lumea se curmă
în zăpezile mele.
Umbrele pădurii dansează
lângă hoituri de cai,
paharele cu vin
se sparg de munții de gheață.
Nespus de tare
pleoapele-mi sunt ninse,
sânge,
ochi de fiară,
învinsele clipe
nu dau înapoi.
Apusul privește
gol și pustiu,
mă lepăd de casă
ca de-o jucărie stricată.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre sânge
- poezii despre păduri
- poezii despre ninsoare
- poezii despre munți
- poezii despre jucării
- poezii despre gheață
- poezii despre dans
