Un surâs uscat în piept
Sfântului Ardealului
Îi curg lacrimi în icoane
Într-un sat de din Moldova
Unde mor copii de foame.
Un ochi încă mai privește
Către Domnul cu-ndurare,
Poporul îngenunchează,
Lacrimile sunt amare.
El e sfânt în vatra sfântă,
Numai cei ce ne înșeală
N-au nici lacrimi, nici credință,
Inima le este goală.
Dar se cred buricul lumii
Între sufletele stoarse
Unde sfinți adevărați
Aduc soarele în case.
La icoană-ntindem mâna,
Cerem îndurări în sat,
Aprinzând câte-o făclie
C-un surâs în piept uscat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfințenie
- poezii despre suflet
- poezii despre mâini
- poezii despre inimă
- poezii despre icoane
- poezii despre adevăr
- poezii despre Transilvania
- poezii despre Soare
- poezii despre Moldova
