Cuvintele mele
Cuvintele mele moi ca niște bureți
Duceți-vă unde vreți,
Unde vă place, unde vi se pare,
Eu nu vă mai dau de mâncare.
A venit moartea la ușă
Să mă culeagă, să mă facă cenușă.
Cum să vă mai țiu, cum să vă mai cresc
În chivotul meu prea pământesc.
Pentru lunga voastră călătorie
Luați-vă merinde, luați-vă pălărie.
Până la Învierea cea mare
E o vreme fără hotare.
Și dacă vorbiți cu bravul Pan
Spuneți-i că naiul nu mai face un ban,
Că peste umanitate
Urlă zeița Răutate.
poezie celebră de Ion Pena din revista "Oltul", anul I, nr. 1 (februarie 1944)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
