Desprinderea

Aseară am prins o literă, de vie
Era în călimară sindrofie
Şi eu ce amuşinam la întâmplare,
Am confundat-o cu o floare!...
Am pus-o sus pe haină, la butonieră
Şi litera era ca pasărea, stingheră,
Am măsurat-o cu peniţa, că e mică
Şi-am observat din ochi cum lacrima îi pică!
I-am dat batista şi am văzut că încă,
De teamă, când mă apropii e de stâncă!
Covor am smuls din liniştea de gânduri,
Şi-am aşezat seminţele pe rânduri!
O horă am încropit între izvoare
Şi litera a început să zboare...
Să cânte, să rostească, să devie,
La fel ca în călimară de zglobie!
De-atunci, am câmpul plin de flori
Şi de veşminte...
Şi litera se joacă în cuvinte!...

poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!